|
Date despre piata
 Romania
 Nr.
Domeniu: prima pagina din data 2002-05-21
Cutremurul de mâine, afacerea de azi
Sorin Pâslaru
Dacaš mâine ar veni un cutremur,
98% din proprietarii de locuint¸e ar fi nevoit¸i
saš cearaš ajutorul statului, pentru caš nu au asigurare.
S¸i probabilitatea nu este micaš: România se aflaš
printre cele mai "norocoase" zece t¸ašri din
acest punct de vedere din lume.
Solut¸ia: obligativitatea asigurašrii de cutremur, sust¸inutaš
de Banca Mondialaš cu finant¸are de 80 mil. $.
Banca Mondialaš negociazaš cu autoritašt¸ile române
un împrumut de 80 milioane $ care va contribui la finant¸area
unui program de asigurašri împotriva dezastrelor naturale,
a spus pentru Ziarul Financiar Eugene Gurenko, senior insurance
officer la Banca Mondialaš(BM).
De fapt, acest proiect este parte a unei finant¸ašri
mai largi, de circa 150-200 milioane $, prin care saš fie
îmbunaštašt¸it s¸i sistemul nat¸ional
de act¸iune în caz de urgent¸aš, precum
s¸i pentru consolidarea clašdirilor publice ( ca s¸coli
sau spitale).
Gurenko se ocupaš din decembrie anul trecut de acest proiect,
împreunaš cu Denisa Dumitru, o româncaš plecataš
de 30 de ani din t¸araš, acum specialistaš în
reasigurašri pe piat¸a de profil americanaš s¸i
cunoscutaš pe piat¸a localaš.
"Au fost mai multe încercašri, în ultimii
cinci-s¸ase ani, de realizare a unui sistem de asigurašri
de asigurašri obligatorii pentru clašdiri, dar care au es¸uat
din pašcate. Acum poate caš vor fi mai multe s¸anse,
prin implicarea Bašncii Mondiale", spune Dumitru.
"Friptaš" cu cereri masive de împrumut de
la t¸ašri cašzute pradaš unor dezastre naturale (cel
mai recent exemplu-Turcia) BM a început saš sprijine
realizarea unor sisteme de asigurašri obligatorii contra dezastrelor
în t¸ašrile cu risc mare.
"Pentru o t¸araš cu expunere înaltaš la asemenea
riscuri, este întotdeauna mai bine saš aibaš programe
de asigurare decât saš alerge dupaš bani, atunci când
este lovitaš de calamitašt¸i", explicaš Gurenko
init¸iativa BM.
Dar de fapt, cum va funct¸iona acest sistem, a cašrui
finalizare este estimataš de Gurenko în cel mult un
an?
Proprietarii de locuint¸e îs¸i vor asigura
locuint¸ele pentru cutremur în mod obligatoriu,
la companiile românes¸ti de asigurašri, care vor
emite polit¸ele s¸i vor se vor ocupa de marketing,
distribut¸ie, precum s¸i de plata daunelor.
Primele de asigurare, estimate la circa 15-20 $ anual pentru
o locuint¸aš evaluataš la 15.000 $, vor însaš
practic doar "colectate" de companiile de asigurašri
românes¸ti, care le vor ceda caštre un "pool"
(lac, baltaš - engl.) românesc de reasigurašri de dezastru.
Companiile românes¸ti de asigurare, datoritaš
capacitašt¸ii financiare limitate, vor putea ret¸ine
doar o parte din risc (probabil maxim 1-5%) numai dacaš constituie
colaterale din bani quasi-cash pentru riscurile asumate.
Rat¸iunea creašrii acestui pool- "lacul" unde
se vor vašrsa toate primele de asigurare - este simplaš: saš
adune suficient capital pentru ca proprietarii de locuint¸e
din România saš aibaš acces la o acoperire a riscurilor
de dezastru, furnizataš de piat¸a româneascaš
de asigurašri. Ca urmare, banii strâns¸i trebuie
t¸inut¸i deoparte de altaš posibilaš folosire
decât plata daunelor.
Cutremurul din 1977, de 7,2 grade pe scara Richter, a adus
României pagube de 2 mld. $, iar specialis¸tii
estimeazaš o mare probabilitate de producere a unui nou cutremur
de peste 6,8 grade pe scare Richter în urmaštorii zece
ani.
Banii se vor aduna, dar cine îi va administra?
În primii ani de funct¸ionare a acestui pool,
cea mai mare parte a banilor vor fi folosit¸i pentru
cumpašrarea de reasigurare (o asigurare a asigurare, obt¸inutaš
în urma cedašrii unei pašrt¸i a primelor) de pe
piet¸ele externe de profil.
Pe mašsura cres¸terii capitalului acumulat în
acest pool, tot mai put¸inaš reasigurare va fi necesaraš
s¸i o tot mai mare parte a primelor va fi ret¸inutaš
în România.
"Industria româneascaš de asigurašri este încaš
put¸in dezvoltataš s¸i slab capitalizataš, iar
ponderea asigurašrilor în PIB (0,9% în 2001) este
cea mai micaš din regiune, exceptând Albania, as¸a
încât nu poate sust¸ine un program de masaš
al asigurašrii contra dezastrelor, fašraš sprijin financiar
extern.
În plus, reasigurarea a devenit tot mai scumpaš în
ultima perioadaš, mai ales datoritaš atentatelor de la 11
septembrie, ceea ce a îngreunat capacitatea asiguraštorilor
români de a-s¸i cumpašra protect¸ie adecvataš
prin reasigurare", explicaš Gurenko.
Dar cine va administra aces¸ti bani care se vor strânge
în pool, având în vedere caš sumele acumulate
vor atinge ordinul a milioane de dolari?
Numai în primul an se estimeazaš un aflux din prime
de circa 15-20 milioane $ (corespunzaštor unui numašr de un
milion de locuint¸e acoperite, adicaš un sfert din total),
pentru ca apoi saš se ajungaš la circa 60 mil. $ annual, dar
aceste sume trebuie corectate cu cheltuielile pentru reasigurare.
"Existaš douaš posibilitašt¸i", explicaš Gurenko.
"Fie va fi o licitat¸ie internat¸ionalaš
pentru alegerea unei renumite companii de reasigurašri sau
de asigurašri, strašinaš sau autohtonaš care saš aibaš un
mandat clar, fie se va face pur s¸i simplu o nouaš entitate
legalaš, un organism independent fat¸aš de Guvern, în
care vor lucra numai profesionis¸ti de pe piat¸a
asigurašrilor".
Consiliul de administrat¸ie al acestui organism ar putea
fi format din reprezentant¸i ai Comisiei de Supraveghere
a Asigurašrilor s¸i din ai companiilor de asigurašri
implicate în program. În Turcia, board-ul este
format din s¸ase persoane, din care trei din partea
guvernului, doi din partea industriei de asigurašri s¸i
o persoanaš care reprezintaš mediul academic.
"Este bine ca acest organism saš fie complet independent
de stat. Trebuie înlašturataš din start posibilitatea
oricašrei intervent¸ii politice care saš ducaš la folosirea
banilor în alte scopuri decât cel al plašt¸ii
daunelor, eventual pentru acoperirea deficitelor bugetare",
explicaš Gurenko.
Creditul de 80 milioane $ Banca Mondialaš, împrumutat¸i
cu o scadent¸aš de 10-18 ani, va fi folosit pentru sistemul
IT necesar noii entitašt¸i, pentru acoperirea costurilor
cu reasigurarea în primul an, precum s¸i pentru
finant¸are în cazul producerii unor daune majore.
Dar în ce vor fi investit¸i banii acumulat¸i
de acest "pool"? "În instrumente suficient
de lichide s¸i de sigure. Cred caš e preferabilaš investirea
acel put¸in jumaštate din bani pe piet¸ele financiare
externe, pentru caš este riscant saš t¸ii prea mult¸i
în t¸araš. În cazul unui dezastru, pot fi
grav afectat¸i chiar emitent¸ii acestor titluri
(companii sau chiar statul), care-s¸i vor pierde astfel
valoarea, ducând la ineficient¸a sistemului",
spune Gurenko.
Proiectul include asigurarea contra inundat¸iilor în
Transilvania, de asemenea un risc major al României,
dar de amploare mai micaš s¸i de important¸aš
localaš.
Comisia de Supraveghere a Asigurašrilor are deja un proiect
de lege privind asigurarea obligatorie a clašdirilor, care
este acum în dezbaterea expert¸ilor s¸i
a piet¸ei de asigurašri.
Bucures¸tiul nu este pregaštit pentru un eventual cutremur
comparabil cu cel din 1977, t¸inând cont de faptul
caš existaš peste douaš mii de clašdiri, construite înainte
de 1945, care prezintaš un risc seismic ridicat, sust¸in
specialis¸tii.
Dintre cele peste douaš mii de clašdiri expertizate, 115 cu
o înašlt¸ime de peste cinci etaje au fost încadrate
în clasa I de risc seismic, ceea ce înseamnaš
caš prezintaš un risc maxim de prašbus¸ire la un eventual
cutremur cu intesitate similaraš cu cea a seismului din 4
martie 1977 s¸i necesitaš efectuarea unor lucrašri de
consolidare urgente.
Cutremurul din 4 martie 1977 a avut magnitudinea de 7,2 grade
pe scara Richter, provocând moartea a 1578 de persoane,
dintre care 1424 numai în Bucures¸ti. Pierderile
materiale provocate de seism au fost de peste douaš miliarde
de dolari, dintre 1,6 miliarde în Capitalaš.
Începând cu anul 1800, cutremurele violente s-au
produs în România cu o periodicitate de 30-40
de ani. Pe baza acestor probabilitašt¸i statistice,
specialis¸tii estimeazaš caš un eveniment seismic major
ar putea avea loc în perioada 2006 - 2016. .
|
Scrieti-ne